van Basten pentru o zi

De fapt, pentru două ore. Sau ca să fiu şi mai exact, pentru două meciuri de 30-40 de minute. Pentru cei mai puţin familiarizaţi cu fotbalul şi cu istoria acestui sport, Marco van Basten e un fost atacant olandez care a evoluat între 1987 şi 1995 la echipa italiană AC Milan. Şi “de ce ar trebui să intru eu în pielea acestui personaj?” ar fi o întrebare firească în acest moment. Răspunsul e simplu: am acceptat provocarea agenţiei de turism Icar Tours de a participa la unul dintre cele 15 evenimente ce le organizează cu prilejul aniversării a 15 ani de activitate. Apropo, felicitări, la cât mai mulţi şi mai rodnici în continuare!

Anunţul l-am observat imediat cum l-a postat căpetenia Somnulescu pe site-ul ce se doreşte a reprezenta comunitatea bloggeristică ieşeană. Aveam la dispoziţie trei echipe cu nume răsunătoare din Europa: FC Barcelona, Manchester United şi AC Milan. Alegerea a fost relativ uşoară – deşi se regăseau două formaţii pe care le simpatizez încă de când am început să înţeleg fotbalul, ştiam că sunt mulţi bloggeri care iubesc şi-şi doresc (mai mult decât mine) să joace sub tricoul Barcelonei. În poarta Milanului de Bahlui mă aştepta cuminte (sau nu, dar cu siguranţă cu-o bere în mână) Somnulescu, iar după înregimentarea mea a fost o formalitate completarea echipei: m-au urmat cu speranţă-n suflet Cipoc, Sakin şi Epox.

Adversarele au şi ele loturi cât se poate de competitive. Barcelona porneşte şi la Iaşi favorită la câştigarea trofeului cu Pavel, un portar pentru care expresia “şut şi gol” e valabilă doar pentru buturile adverse, Paul, pe post de al doilea portar şi ca să nu mai rămână (la propriu) vreun colţişor prin care să se strecoare mingea, Claudiu şi Ettiene care ne vor privi de la înălţime şi, bineînţeles, “Balonul de Aur” al blogosferei ieşene, Manu. De cealaltă parte, necunoscătorii fenomenului ar putea spune că Manchester United vine cu echipa a doua şi că e o pradă uşoară. Eu spun însă că nu e de glumit niciodată cu englezii. Chiar dacă vin fără un portar de meserie, apărătorii Relansat şi Alex Negru au statistici foarte bune şi pot apărea oricând la finalizare, iar Lucicx şi Radu au principala calitate de a te surprinde când te aştepţi mai puţin (adică mai mereu). Nu mai menţionez cât de surprinzător poate fi Vasile Marin pe care nu l-am urmărit jucând niciodată până acum.

De obicei, pornesc în astfel de competiţii fără un obiectiv, însă de această dată vreau să îmi trimit unul dintre cei doi atacanţi pur sânge – Ciprian (pe care, fie vorba între noi, l-am mai ajutat o dată) şi Bogdan – într-un week-end la Pensiunea Lostriţa şi cum altfel aş putea face asta dacă nu oferindu-le nişte pase şi câteva goluri pe tavă. Sper acum să nu se ia la bătaie pe teren! Şi-mi mai propun să mă îmbrac bine de tot pentru că tare-i posibil ca pe 11 februarie, de la ora 15, în balonul de la Magic Sport Pub să nu fie grade cu plus.

Drept urmare, cine doreşte să urmărească bloggeri zgribuliţi alergând permanent, mai mult ca să nu îngheţe şi mai puţin după minge, să se echipeze corespunzător şi să-şi ia un termos cu ceai la purtător!