Amintiri frumoase

Caramel – Primul sărut

Camelia Potec, mai bună decât campioana olimpică

Înotătoarea română Camelia Potec a câştigat proba de 400 m liber din cadrul campionatelor Franţei, învingând-o pe campioana olimpică şi mondială Laure Manaudou, clasată doar pe locul trei. Potec, care e ligitimată la clubul Canet 66 Natation şi se pregăteşte în prezent cu fostul antrenor al franţuzoaicei, Philippe Lucas, s-a impus cu timpul de 4 min. 6 s 08/100, devansându-le pe Coralie Balmy, 4 min, 6 s 41/100, şi pe Laure Manaudou, 4 min. 6 s 67/100.

Este demn de consemnat că Manaudou a fost învinsă pentru prima oară pe distanţa sa favorită în ultimii patru ani.

Va să zică, nu vorbesc degeaba

Vorba zilei – 20 aprilie

“Dacă ar fi să-mi retrăiesc viaţa, aş face aceleaşi greşeli, numai că le-aş face mai repede.”

Tallulah Bankhead – actriţă americană

De ce iubeşte Dragoş femeile…

Într-un sfârşit, reuşesc să revin în această lume a celor care mă acceptă şi să răspund provocării. Recunosc că îmi va fi aproape imposibil să dau un răspuns pe măsura celor feminine pentru că e de înţeles că bărbaţii sunt mai schematizaţi şi mai puţin pricepuţi în a-şi expune gândurile, mai ales când vine vorba de femei.

Eu iubesc femeile pentru că ne ia o viaţă să aflăm cum gândesc şi când reuşim să ne dăm seama de câte ceva oricum e prea târziu… dar ele ne acceptă. Le iubesc pentru că anticipează că suntem în dificultate şi zâmbesc jucăuş ca să ne fâstâcească şi mai tare… Le iubesc că sunt mai frumoase dimineaţa când se trezesc decât seara machiate, le iubesc că îţi aduc micul dejun chiar dacă nu le spui că ţi-e foame, le iubesc pentru că te lasă să te uiţi singur la film, ele adormind pe umărul tău, chiar dacă “era filmul lor preferat”.

Eu iubesc femeile pentru că îţi spun tot timpul să fii atent la trafic şi îţi dau lecţii de condus chiar dacă e clar că aceste cunoştinţe sunt în favoarea ta, le iubesc pentru că reuşesc să te convingă că orice-ai spune tu e greşit şi varianta lor e cea mai bună, le iubesc pentru că aleg banca din parc cel mai puţin vizibilă trecătorilor, banca ce are un minunat copac alături şi lalele în faţă, le iubesc pentru că sunt lângă tine când totul merge prost.

Eu iubesc femeile când au nevoie de explicaţii despre tot ce facem în casă (reparăm tv-ul, punem o yală, strângem piuliţa la instalaţie), le iubesc că trebuie să ştie totul (la urma urmei, o să ne aducă aminte de ceva la un moment dat), le iubesc pentru că se bucură când primesc flori, bomboane şi pupici, le iubesc că te sărută când le duci la teatru sau la film, le iubesc că miros atât de bine tot timpul.

Eu iubesc femeile pentru că dincolo de toţi şi toate, există câte o singură femeie care ştie mai mult decât ştiu bărbaţii despre ei, care îţi face drumul în viaţă mai simplu, mai surprinzător, mai altfel decât te-ai aştepta să fie, care ştiu când să îţi spună “TE IUBESC!”.

DA, le iubesc!

Football gets people talking

Asemănător fotbalului românesc.

De ce iubim bărbaţii?

Cu leapşa preluată de aici , enumăr şi eu, la rându-mi, câteva motive pentru care iubesc bărbaţii :

Ştiu că nu aş putea trăi fără ei, totul ar fi monoton şi gri, ei sunt cei care dau culoare vieţii şi cred că tocmai de asta îi iubesc!

Îi iubesc pentru că întotdeauna mă fac să zâmbesc cu felul lor zăpăcit de a rezolva lucrurile…îi iubesc pentru că pot să discut cu ei orice, indiferent de moment…îi iubesc pentru că ştiu să mă facă să râd, chiar dacă sunt mofturoasă…îi iubesc pentru că sunt lăudăroşi, chiar dacă nu recunosc asta…îi iubesc pentru că adoră să fie alintaţi, chiar dacă vor să pară duri…îi iubesc pentru că se pricep de minune să strice lucrurile şi se supară dacă le aminteşti asta…

Îi iubesc pentru că mănâncă îngheţată de vanilie, chiar dacă adoră ciocolata, doar de dragul meu…îi iubesc pentru că se emoţionează dacă le zici că sunt frumoşi şi încep să se fâstâcească…îi iubesc pentru că niciodată nu ştiu ce să cumpere cadou…îi iubesc pentru că ştiu să facă ziua noastră specială, chiar dacă au uitat de ea…îi iubesc pentru că zâmbetul lor e molipsitor…îi iubesc pentru că au mereu ultimul cuvânt de spus…îi iubesc pentru că reusesc să fie foarte calmi, chiar dacă le este greu să facă asta…

Îi iubesc pentru că urăsc să ne aibă în preajmă când se uită la meci dar, cu toate astea, ne răspund mereu când intrebăm “cine joacă?” / “dar ăstia cine sunt?” / “de ce a fluierat arbitru?” şi dacă au chef, la pauză îţi spun şi istoria echipei favorite…îi iubesc pentru că acceptă să meargă la cumpărături cu noi, chiar dacă uneori e un chin…îi iubesc pentru că au răbdare când ne machiem/îmbrăcăm/ne uităm de zeci de ori în oglindă, întrebând mereu “arăt bine?“…îi iubesc pentru că ştiu să facă surprize…îi iubesc pentru că ne “acuză” că suntem dolofane când defapt adoră asta…îi iubesc pentru că şi-au făcut o pasiune din a ne chinui pe noi, femeile…îi iubesc pentru că îşi doresc să mănânce tort de frişcă cu căpşuni în mijlocul iernii…

Îi iubesc pentru că imi şterg lacrima de pe obraz şi mă îmbrăţişeaza străns când sunt supărată…îi iubesc pentru că ne apară…îi iubesc pentru că mă simt în siguranţă lângă ei…îi iubesc pentru că întotdeauna trebuie să comenteze când au ceva de facut….îi iubesc pentru că şi ei mă iubesc…îi iubesc pentru că e rău cu ei dar mai rău fara ei .

Şi lista poate continua la nesfarşit…pentru că sunt mii şi mii de motive pentru care îi iubesc.

Îi provoc pe bărbaţi să ne spună de ce iubesc femeile !

Vorba zilei – 13 aprilie

“Să faci afaceri fără publicitate e ca şi cum i-ai face cu ochiul unei fete pe întuneric. Tu ştii ce faci, dar ea nu.”

Dr. Stuart Henderson Britt

Noi talente

Pentru cine nu a aflat încă, a început a doua ediţie a concursului Britain’s Got Talent, de l-a câştigat Paul Potts în prima ediţie. Dacă învingătorul din prima ediţie a ajuns în faţa reginei Marii Britanii, acum cel mai bun va face spectacol pentru prinţul Charles. Mai mult sau mai puţin important pentru noi, pentru britanici sigur înseamnă ceva.

Despre ce voiam eu să vorbesc este modul în care se caută şi se găsesc talente în adevăratul sens al cuvântului, nu mega-star-uri (if you know what i mean). Sunt câteva selecţii importante care se fac şi din care se elimină cei care nu au valoare. Ideea e că ţi se spune dacă e bine sau rău, ce e bine, ce nu şi dacă are sens să mergi pe acel drum.

Iată câţiva participanţi:

Camelia Potec a luat medalia de argint

Camelia Potec a terminat în forţă Europenele de înot de la Manchester, cucerind medalia de argint în proba de 400 de metri liber. Ea a fost cronometrată cu 4:01:06 în timp ce Kylie Palmer, câştigătoarea concursului, a avut un timp de 3:59:23.

Iată că revin rezultatele în înotul românesc după o perioada de secetă. Mi-amintesc de aurul olimpic obţinut de Diana Mocanu la Sydney 2000 şi de bucuria pe care ne-o făceau sportivii români la această disciplină. Poate o să realizeze cineva de acolo de sus că e nevoie de bazine la nivel european pentru că potenţial există!

La distanţă

Dincolo de noapte

de Dragosh

Puţini sunt aceia care sunt atraşi de distanţă, mulţi o urăsc! Şi pe bună dreptate. Tinde să devină un cuvânt cu unele conotaţii negative. Şi tot mai puţini cei care sunt de “cursă lungă”. Pentru că ce e mult, strică. Pentru că oamenii vor cât mai repede, cât mai divers, cât mai incitant. Oamenii nu mai vor să descopere după culegerea unor indicii, nu mai vor durabilitate şi nu mai vor lucruri învechite. E expirat să aştepţi în banca ta, să nu îţi spui punctul de vedere, să nu te afirmi… Da, de acord! Dar nu e o condiţie sine qua non. Poţi să reuşeşti şi aşa. Şi cuvântul de bază e răbdarea!

Răbdare pentru a realiza lucruri de care vei fi cu adevărat mândru. Dacă ştii că ai dreptate, îţi poţi permite să ai răbdare. Trebuie să fii încrezător. Distanţa poate despărţi un cuplu, dar distanţa îl poate apropia! Depinde de aşteptările pe care le ai, depinde ce îţi doresti de la relaţia pe care o ai. Distanţa poate naşte în sufletul tău sentimente de care nu eşti conştient atunci când persoana dragă e lângă tine, poţi spune cuvinte pe care realizezi că nu le spuneai când era aproape, îţi dai seama că îţi lipseşte. Distanţa poate face să apreciezi mai mult omul din preajma ta, fiinţa care era omniprezentă şi îţi închipuiai că nu va putea dispărea.

Distanţa îţi poate lăsa timpul să faci lucrurile propuse şi să te gândeşti că le faci pentru un scop, pentru un ideal, pentru a fi lângă cineva, pentru a-ţi umple partea goală şi a forma întregul. Distanţa nu e doar dezamăgire şi nu e nici măcar amăgire, poate deveni ceea ce ţi-ai dorit întotdeauna dacă ai încredere pentru că e dincolo de noapte…

Distanţa nu fură

de Sorina

Absenţa face ca inima să fie mai îndrăgostită – sau cel puţin aşa se spune, la fel de bine se spune şi că relaţiile la distanţă sunt îngrozitoare fiind nevoit să priveşti în fiecare zi alte cupluri ţinându-se de mănă, sărutându-se, şoptindu-şi cuvinte frumoase…

Ei bine, şi relaţiile la distanţă pot fi extraordinar de frumoase, poate chiar mai frumoase decât relaţiile normale tocmai pentru că partenerii sunt nevoiţi să se acomodeze şi să accepte distanţa care îi desparte. Toate acestea conduc la o mai bună comunicare între îndrăgostiţi, încrederea şi sinceritatea vor fi temelia relaţiei.

Chiar dacă întâlnirile sunt săptămânale, lunare sau doar în vacanţe… emoţiile dinaintea întâlnirii, golul din stomac sunt de neînlocuit, sunt sentimente care demonstrează că iubirea poate învinge chiar şi distanţa. Acele clipe petrecute cu persoana iubită sunt de neuitat… sunt clipe care ţi le aminteşti peste ani şi pe care încerci din răsputeri să le faci să nu se mai termine niciodată. Chiar şi micile cadouri schimbate între parteneri fac ca focul dragostei să fie mereu viu, la fel şi mesajele din timpul zilei, cuvintele frumoase sau alinturile… şi chiar urarea de “noapte bună”, toate duc la o sudare mai bună a relaţiei.

Sunt de parere că relaţiile începute la distanţă sunt mult mai durabile decât celelalte, tocmai pentru că încep atât de greu, continuă atât de anevoios şi se sfârşesc atât de frumos. “Iubirea, doar, nu ştie de anotimpuri, de vreme, nu ştie de oră sau lună sau zi… Iubirea e timpul a fi!” John Donne