La fiecare moment al vietii, iti doresti sa fie altfel decat atunci: daca e vara, vrei sa fie iarna, cand e iarna, vrei sa fie vara, daca esti elev in gimnaziu, vrei sa fii licean, cand esti in liceu, vrei sa fii student… Ei bine, ajungi sa fii si student si, normal ar fi, sa vrei sa ai un job, sa vrei sa termini facultatea. E normal poate sa te gandesti ca te-ai plictisit de invatat, de profesori, de pix, stilou, creion, de foi A4 si iti doresti doar sa stai… sa fii liber… nimic altceva… doar sa fii independent. Dar oare cat o sa vrei sa fii independent? Logic, dupa rationamentul anterior, ar fi sa te plictisesti si de asta. Sa te plictisesti sa fii independent, sa nu mai vrei sa nu fii limitat… si ajungi sa vrei sa o iei de la capat… sa fii elev, sa fii din nou in liceu, sa te indrume cineva…
Am putea spune ca cine gandeste asa, nu stie ce vrea de la viata, nu are un scop precis, nu are o aspiratie, insa oamenii sunt predestinati sa se gandeasca la trecut, cu placere sau fiind dezamagiti de vremurile acelea. Unii vor sa isi schimbe trecutul, altii doar sa il retraiasca asa cum a fost… insa toti suntem uneori nostalgici si e uman…
Un student vrea mai mult decat poate, vrea ca in sfarsit, totul sa se termine, vrea sa nu mai vada banci, catedre, profesori, inconstienti poate la ceea ce are sa urmeze. Multi se izbesc de un zid, zidul ce nu permite obtinerea recunoasterii a ceea ce esti, a ceea ce faci, a ceea ce poti. Sa vrei nu e destul, trebuie sa lupti sa si obtii. Cum? Cu un tupeu dezarmant, cu o nonsalanta impertinenta chiar si cu o vointa iesita din comun. Se spune ca cei cinstiti sunt inadaptatii societatii, sa-si doareasca oare stundentul sa fie talhar? Se stie bine ca nu este important sa castigi, ci sa il faci pe celalalt sa piarda. De aia, e normal sa stim unele smecherii inca din facultate. Sa invatam si ceea ce nu scrie in carte si ceea ce nu ne spun profesorii si poate… poate…
O SA NE DORIM ALTCEVA!
by Dragosh
